O discuție scurtă, rapidă, avută cu soția înainte de culcare a dar naștere acestui articol. Când ajungi, ca și mine, să ai un copil mic, începi să privești cu alți ochi viitorul pe termen mediu și încep să te intereseze lucruri care până acum nu aveau sens când venea vorba despre locul în care alegi să trăiești.
Da, am început să dezbatem care este cel mai bun oraș din România în care să locuiești.
În urmă cu șapte ani, am luat hotărârea să ne mutăm din București (orașul natal al soției) în Drobeta Turnu Severin, orașul meu natal. Motive pro această mutare au fost suficiente, destul de important fiind și acela că pe mine nu a reușit Bucureștiul să mă cucerească, ba din contră.
Dar acum, după ce ne-am înrădăcinat și mai mult aici cumpărând un apartament, începem să ne gândim că poate n-am făcut cea mai bună alegere. Asta doar timpul o va spune – dacă nu cumva cădem pradă unui impuls viitor și plecăm, pur și simplu.
Dar care este cel mai bun oraș în care să locuiești, în România?
Există numeroase metode de a alege un “cel mai bun” și toate necesită documentare foarte serioasă. Când întrebi pe cineva (și s-au făcut multe poll-uri online) care este cel mai bun oraș, persoana respectivă tinde să spună că orașul în care trăiește, deseori același oraș în care s-a născut și a crescut.
Devin un fel de suporteri ai orașului doar pentru că ei trăiesc acolo. De asta consider majoritatea acestor sondaje disponibile în diverse forme, greșite.
După părerea mea, când încerci să alegi cel mai bun oraș pentru tine, trebuie să ai in vedere câteva elemente:
– cât de sărac este orașul (pentru oportunități de job-uri, servicii de calitate etc)
– care este nivelul sistemului de învățământ (asta dacă ai copii)
– cât este de sigur (chiar dacă pe la noi nu umblă bandele pe străzi, tot vrei să fii într-un oraș coniderat sigur)
– cât este de frumos/potrivit cerințelor tale personale (chiar dacă, de exemplu, Brașovul ar fi în topul listei mele, faptul că este mai răcoros decât majoritatea orașelor ar însema o penalizare)
Cum găsim informații referitoare la categoriile de mai sus? Sfântul Google are tot ce vrem și ce nu vrem. Iată, așadar, cam care ar fi cele mai sărace județe din țară:
Chiar dacă este vorba de județe și nu strict de orașe, este greu de crezul că “sărăcia” nu este distribuită destul de egal în tot județul. Vorbesc oarecum în cunoștință de cauză, fiindcă trăiesc în județul de pe penultima poziție: Mehedinți.
Probabil că în Severin treaba e ceva mai roz decât în localitățile și satele mai mici, dar lucrurile nu arată deloc bine aici.
Sunt zeci de magazine care se închid, sunt zeci de spații de închiriat, sunt sute de apartamente și case de vânzare și mereu apar noi și noi oferte. Cei care pot, pleacă, cei care rămân nu o duc bine. Se vede destul de clar doar privind în jur, chiar dacă, evident, sunt și excepții.
Cu educația, treaba stă la fel: pentru a vedea cam care este situația pe județ, eu prefer să caut rezultatele la Bac cu un an în urmă și le iau ca vedere generală asupra sistemului de învățământ în comparație cu restul țării. Mai jos sunt datele din 2013, care arată că situația nu este chiar roz în foarte multe locuri:
Una dintre marile probleme pe care le-am văzut eu în toate orașele din țară prin care am fost (deși recunosc că nu am fost prin multe), este lipsa de educație și în special lipsa dorinței oamenilor de a evolua, de a crește, de a învăța și a deveni mai buni.
În anul 2015 încă mai există mulți oameni care aruncă gunoaie pe jos, care urlă la copii lor și-i pocnesc când nu sunt cuminți, care își încurajează copiii să fie violenți, dezlânați, nepăsători. Și asta mă sperie pe mine, personal, cel mai tare.
Dar, cu toate neajunsurile pe care le găsești în fiecare oraș, dacă te încăpățânezi (prostește, aș zice) să rămâi în România – care este cel mai bun oraș în care să locuiești?
Locuiesc in Brasov, chit ca m-am nascut si-am trait 11 ani in Sighet. Sotul este crescut in Braila, a venit la facultate in Brasov de la 18 ani. Nu as pleca niciodata din orasul meu, imi place, ma simt bine, ma simt ACASA! Acum 9 ani am avut ocazia sa ne mutam in Braila: sotul avea un super salariu pe atunci, eu aveam deja vorbit pentru un post. Dar zau, Braila? Ce viitor in educatie/cultura/sanatate? Orasul arata ca vandalizat, mizerie, catei pe strazi, carciumi, saracie, dezolant… Si este pacat ca partea veche a orasului imi aduce aminte asa mult de “Orasul cu salcami” a lui Mihai Sebastian…
Eu in locul vostru nu as fi plecat spre Severin. Doar apropierea de Timisoara si eventual granita cu Vestul ca altfel nu vad cine stie ce mari avantaje pe-acolo. Sa ma scuzi, dar asa se vede de la mine. In Brasov avem Colegiul Andrei Saguna, proaspat intrat in top 10 licee din tara, exista traditie pentru invatamantul german (unde va fi scolar copilul meu din toamna), sanatatea s-a dezvoltat cu viteza lumninii, se fac investitii in industrie. Doar nenorocitul de aeroport ne lipseste. Numai spun de civilizatie, aerul de munte, faptul cum arata orasul, este centru universitar.
Daca as vrea sa traiesc in alt oras as alege Sibiul sau Clujul. Bucurestiul iese oricum din discutie, am o parere din ce in ce mai proasta, de fiecare data cand ajung acolo. Oras si oameni deopotriva (acei oameni cu care am intrat in contact, oricum).
Nu te imbata cu gandul ca ti-ai permis acum un apartament cu banii bancii. Gandeste-te la VIITORUL copilului! Ce-i oferi? Ai gradinite/scoli/spitale bune? Ai oameni de calitate? Exista cultura/concerte/teatre/muzee? Unde face copilul facultate? (daca doreste)
In primul rand, din fericire, nu ne-am permis un apartament cu banii bancii, l-am luat cu banii jos. Dar in rest cam acelasi lucru ziceam si eu, ca incep sa am dubii vizavi de alegerea facuta :) Si Severinul are un colegiu de traditie la care se facea treaba buna pe vremea cand am fost eu elev… dar de atunci probabil ca s-au mai schimbat lucrurile. Cu facultatea nu ar fi problema – Bucuresti sau Timisoara sau chiar Clujul (daca nu reuseste sa prinda ceva in strainatate, la o facultate cu adevarat buna), dar mai e pana acolo.
Inteleg insa ce zici de Braila – cam asa simt si eu ca arata Severinul: parasit, pe moarte. Nu se investeste in nimic, industria e la pamant, rata somajului clocoteste. Probabil ca asa sunt multe orase din tara…
Dar tot aud, mereu si mereu, Sibiu si Cluj, chiar si Brasov… ceea ce ar insemna ca acestea ar fi orasele de top?
Din pacate nu am o optiune imediata, fiind bucuresteanca get-beget. Cu toate astea ma gandesc ca la o varsta nu prea inaintata sa fac pasul spre alt oras, insa evident momentul va fi dictat de copil, respectiv de studiile lui. M-as duce spre Cluj, Arad, Iasi, asta la prima vedere.
am discutat acelasi lucru cu verisoara mea: profesor si formator de profesori deci umbla prin toate judetele si preda profesorilor si elevilor. In plus am locuit in cateva orase ( calculez peste tot unde am stat mai mult de 1 luna si incercat sa ma integrez si sa facut job)
Concluziile noastre:
-oportunitati de job
-oportunitati culturale ( pt mine conteaza concertele de muzica clasica, spectacole, festivaluri de film etc, biblioteci etc)
-calitatea aerului si a apei
-consumul de alcool si droguri; criminalitatea (statisticile de infractiuni efectuate, dar si cele pedepsite)
-prietenii
Vara mea a zis ca a gasit profesori mult mai buni si dedicati in orasele din provincie decat in cele mai mari orase. Am intrebat-o cum se explica… si mi-a adus aminte ca si noi suntem productie provincie amarata si ca cine vrea sa invete invata oriunde, cine vrea sa munceasca, munceste oriunde. Dar ca in orasele mai mari coruptia e mai mare inclusiv in inspectoratele scolare, si ca din cauza asta are profesori ce au gasit alternativa de job si mai bine platita.
Inca un amanunt la care Severinul este in fundul liste: oportunitatile culturale. Orasul asta nu are cinematograf de cativa ani, teatrul principal este in renovari de alti cativa ani… de-acum inainte se va schimba totul, dar obiceiurile pierdute probabil se regasesc greu.
Revenind la profesori, eu stiu ca si pe-aici profesori considerati foarte buni incepusera sa nu mai dea mare atentie la predatul in clasa, pentru a veni elevii sa faca pregatire cu ei. Asta era insa pe vremea cand am fost eu elev, poate s-au mai schimbat lucrurile acum.
Asa a fost si pe vremea mea. Si acelasi lucru am auzit de la o persoana de acum 50-60 ani. Schimbarea vine din familie: scoala aduce ceva instruire, educatia este de acasa.
Caline, un barometru bun: rezultatele de la bacalaureat de anul acesta. Vezi si tu pe unde se claseaza Mehedintiul :((
O femeie: degeaba profesori buni, daca nivelul la per total este slab. Pe mine, ca parinte, nu ma incanta sa stiu ca educatorul este exceptional, dar copiii din scoala sunt toti pierde-vara.
De cativ ani buni Mehedintiul e acolo, dupa ce multi ani a fost in top. Insa stiu cum se dadeau examenele pe vremea aceea – atunci am dat si eu – si se pare ca invatati cu copiatul, elevii fac cu greu trecerea la invatat serios. Poate si profesorilor le e greu sa redevina seriosi intr-o astfel de situatie…
si aici nu mai ma pronunt pt ca si la examenele de BAC se copie. Cu tot cu camere.
Pot sa iti recomand brasov. 2 cunostinte s-au mutat acolo de curand.