Vara aceasta, după o excursie obositoare prin Europa in luna mai, ne-am zis ca trebuie să ne reîncărcăm puțin bateriile mergând la mare.
Și cum bugetul nu ne permitea prea multe extravaganțe, ne-am hotărât să îi dăm litoralului românesc încă o șansă – după o experiență nu rea, dar nici excelentă anul trecut în Venus – și ne-am făcut bagajele cu destinația Eforie Nord.
Am ajuns, cum s-ar zice, la ruptul târgului, la final de sezon: la sfârșitul lunii august. Cu oarecare teamă, citind și câteva opinii nu tocmai plăcute despre hotelul nostru, așteptându-ne la ce e mai rău de la stațiune în sine și gata să ne uscăm complet buzunarele cu prețurile uriașe de litoral.
Am fost complet surprinși să vedem că lucrurile, în realitate, sunt complet diferite.
Voi începe cu ceea ce, probabil, contează cel mai mult pentru multe persoane: prețurile. Mici. Surprinzător de mici – și chiar dacă finalul lunii august probabil înseamnă prețuri ceva mai scăzute decât în plin sezon, multe erau clar aceleași toată vara, după inscripțiile de pe magazine/tarabe/restaurante și așa mai departe.
Sigur, un preț mic poate fi considerat mare de către anumite persoane, dar chiar nu cred că putem să ne plângem de prețurile din Eforie Nord (care probabil sunt similare cu cele de pe tot litoralul românesc), care în general au fost similare sau mai mici decât prețurile din București sau orașe de provincie.
Iată mai jos câteva exemple de prețuri din Eforie Nord la finalul lui august 2015:
– Meniu la restaurant a la carte (low-end): 15 lei, constând în fel principal cu garnitura, pâine și băutură. Multe, multe opțiuni disponibile.
– Autoservire: 20 lei pentru un meniu “complet” (ciorbă, fel principal, bautură)
– Sezlong: 20 lei
– Bere la halbă: 3 lei
– Apă plata: 2.5 sau 3 lei (500 ml) sau 4 lei (2 l), în magazin
– 6 gogoși proaspete cu topping: 5 lei
– Eterna shaorma: 10 lei cea mică, 12 lei mare
– Frappe (excelent, de altfel): 8 lei pe lângă plajă, existau și cu 7 lei
– Fresh de portocale sau limonadă: 8 lei
– O masă la un restaurant cu servire a la carte, mai bun: 100 – 120 lei pentru 2 persoane, cu bacșiș inclus (fel principal, pâine, băuturi, poate chiar desert în funcție de alegeri).
Chiar și fructele la tarabele din stațiune aveau prețuri decente – banane cu 7 lei kilogramul, piersici cu 6 lei kilogramul, struguri cu 5 lei kilogramul.
Cu alte cuvinte, prețuri extrem de bune. Nu mă așteptam să găsim prețuri atât de mici și chiar m-am bucurat să le văd.
Cu prețurile mici vine însă, de obicei, o problemă: calitatea sau lipsa ei. Excluzând restaurantele ceva mai scumpe (sau restaurantul, că noi am găsit unul și i-am devenit clienți fideli), mâncarea nu era de cea mai bună calitate.
Raportul preț/calitate este decent, dar în general mâncărurile sunt uleioase, gătite cu cele mai ieftine ingrediente și foarte sărate, probabil îmbogățite din plin cu Vegeta și potențiatori de aromă.
Cu ceva atenție, puteai să găsești lucruri bune la autoserviri (care reprezintă majoritatea zdrobitoare a opțiunilor de a servi masa in Eforie Nord), dar eu nu am fost cel mai mare fan al lor în ciuda prețurilor extrem de mici.
Hotelul a fost a doua surpriză plăcută: am stat la un hotel de 3 stele, pe numele său Hotel Fortuna. L-am ales inițial pe baza faptului că oferea loc de joacă și activități pentru copii, plus că avea recenzii în general bune pe Am Fost Acolo, dar în cele din urmă nu l-am folosit decât ca “bază de somn” fiindcă cel mic a vrut să stea doar la mare.
Totuși, am fost extrem de mulțumiți: curățenie, cameră prezentată impecabil, personal extrem de amabil și mereu cu zâmbetul pe buze. Iar prețul extrem de bun, aș zice eu: puțin sub 1100 de lei pentru 7 nopți (fără niciun fel de mâncare inclusă).
M-a bucurat extrem să văd că, atunci când vine vorba despre calitatea serviciilor și comportamentul personalului din stațiune, lucrurile evoluează rapid.
Se văd din ce în ce mai rar fețe morocănoase, prost crescuți care nu știu să se comporte – dar încă mai sunt exemple de prost gust și completă lipsă de profesionalism: de exemplu, zi de zi în drum spre plajă, am trecut pe lângă o baracă în care se vindea shaorma și în care cei doi băieți erau mereu extrem de veseli.
Cu pălăriile așezate în creștetul capului, ca la o cumetrie dintr-un sat uitat de lume, lăsau manelele să ragă la maxim în timp ce dansau, strigau și râdeau, invitând lumea la o “cu de toate”. Și mai trist, aveau suficienți clienți încântați de spectacol.
Tot la fel, zi de zi mergând spre plajă aveam parte de un alt spectacol extrem de amuzant: cei doi băieți care vindeau fructe într-una dintre cele mai aglomerate zone, chiar la intrarea pe plajă, ascultau (citește: “lăsau să urle”) hip hop pe telefonul mobil.
Personal, nu am fost deloc deranjat de asta, fiind un fan al genului, dar sper că niciun părinte nu prea vrea să își lase copilașii să audă chiar toate versurile de la Paraziții, BUG Mafia, Specii și tot așa.
Plaja în sine este frumoasă și primitoare. Parcă nu la fel de împuțită cum te-ai aștepta (nu am mai fost in Eforie, deci nu știu cum este de obicei), dar tot sudată bine cu mucuri de țigară și ocazionale ambalaje sau șervețele.
Dar există extrem de multe coșuri de gunoi pe plajă, împărțite pe categorii pentru reciclare și din fericire majoritatea celor pe care i-am văzut eu acolo chiar le foloseau corect.
Cu alte cuvinte, lucrurile se mișcă în direcția bună și chiar dacă încă litoralul românesc – sau cel puțin Eforie Nord – este departe de perfecțiune, a crescut mult în ultimul timp iar eu, cel puțin, pot să ma declar mulțumit: m-am simțit bine, am cheltuit puțin, am avut vreme bună.