Sunt un mare fan al emisiunii House Hunters International. În caz că nu ați auzit de ea până acum, este o emisiune în care ne sunt prezentate persoane / cupluri / familii care se mută într-o altă țară și care au nevoie de o locuință. Fie că închiriază, fie că vor să cumpere, le sunt prezentate trei opțiuni dintre care e musai să aleagă una.
Pentu mine, este o emisiune care mă face să visez la noi țări, la noi locuințe, la aventură, dar îmi oferă și oportunitatea să văd cum gândesc persoanele din diferite țări și ce își doresc ele de la o locuință.
De foarte multe ori rămân șocat să-i aud că o sufragerie cât un apartament cu două camere de la noi li se pare mică, sau o bucătărie super-mobilată și echipată, în care ar mânca liniștite trei familii în România li se pare învechită și înghesuită.
Dar nu despre aceste diferențe este vorba, ci despre bugetul pe care îl au aceste persoane la dispoziție. Și pe care nu îl respectă mai deloc. Lucru care pe mine mă scoate din sărite, serios.
Aseară mă uitam la un nou episod – niște coreeni care trăiseră în America se mutau în Germania. Voiau să cumpere o casă și aveau un buget de 650,000 de dolari.
Una dintre cele trei opțiuni era o casă prezentată drept “puțin peste buget”. Costa 800,000 de dolari. Lucru care m-a șocat mult mai puțin decât i-a șocat pe ei.
Nici nu au clipit când au auzit. Nici nu i-a interesat. Nu au ales această locuință, e drept, dar nu pentru că era “puțin peste” ci pentru că nu era într-o zonă care să le convină. De altfel, le plăcuse foarte mult. Cel mai mult.
Și în general, regula în acea emisiune este că lumea plătește mai mult. Nu neapărat cu 150,000 de dolari mai mult, dar mai mereu se dă în plus. Eliminând situația oarecum normală de a zice că au un buget mai mic decât sunt dispuși, de fapt, să plătească, treaba asta nu prea are sens.
Chiar dacă este vorba despre o țară străină, chiar dacă planurile de-acasă nu se potrivesc mereu cu cele din târg, mereu vei știi de câți bani dispui și niciodată nu ar trebui să te întinzi mai mult decât ți-e plapuma. Lucru pe care majoritatea par să nu îl poată înțelege.
Eu când am cumpărat apartamentul anul trecut, am avut un buget maxim. Știam că mai sus de atât nu pot merge, știam că mi-ar plăcea să cumpăr la un preț mult sub bugetul maxim.
În primele săptămâni de căutări, m-am uitat și la multe oferte care erau cu câteva mii de euro mai mult decât suma maximă. Să văd cum ar fi.
Culmea, cele mai scumpe arătau mai bine – condiție mai bună, zonă mai bună. Mai-mai că am picat și eu în plasa asta de a-mi cumpăra ceva ce nu-mi permit.
Este normal ca atunci când vine vorba de o locuință, mai scump să însemne și mai bun. Dar în cazul meu – și probabil în cazul oricărei persoane care își stabilește un buget – deși 2-3000 de euro nu par enorm de mult când vine vorba de cumpărarea unui apratament, erau bani pe care nu îi aveam.
Pe lângă efortul financiar cu apartamentul, pe lângă cheltuielile neprevăzute care mereu apar, ar fi trebuit să mă împrumut de 2-3,000 de Euro și să strâng și mai mult cureaua în viitor. Are sens? Nu.
În momentul în care îți stabilești un buget, trebuie să o faci având două lucruri în minte: este realist și te ții de el. Este foarte simplu. Nu te întinzi mai mult decât ți-e plapuma. Altfel, toată treaba asta cu stabilirea unui buget își pierde sensul.
Pentru că una este să plătești un credit la 650,000 de dolari, iar alta e să plătești pentru ceva “puțin peste” de 800,000.
nu stiu emisiunea dar banui ca fiecare familie are un buget pt casa dar are si rezerve la care ar putea apela doar daca e musai musai, rezerve ce nu sunt mentionate la cheltuieli; sau au decis ca renunta la altele mai marunte pt a avea cheltuiala cea mai mare sa fie pe placul lor.
Ca o parere, si eu imi fac buget si deseori nu il depasesc. Dar bugetul ma ajuta sa stiu ce am de facut, e un fel de planning, ma tine concentrata pe astea, imi da prioritatile, si mai ales ma ajuta sa imi fac un calcul orientativ si sa nu visez cai verzi pe pereti! Nu sunt rigida in el, il adaptez pt ca realitatea e diferita fata de planul pe hartie.
La fel, cand am cumparat locuinta aveam un interval de jonglat. Si pretul a crescut cu 10% fata de ce suma am plecat…adica aproape la maximum prevazut de mine. Colega mea de munca a ajuns si ea la 10% in plus, in conditiile in care nu avea limita de sus fixa ca mine (putea face credit impreuna si cu parintii si astfel sa primeasca bani mai multi de la banca)
Da, este posibil sa aiba niste rezerve, dar in cazul in care bugetul initial e spus pe bune, atunci lucrurile mie imi par ciudate :)
Si eu cunosc emisiunea si-o urmaresc cu placere, uneori cu invidie. Clar este alta liga, nici macar nu pot compara minimul lor de confort, eu le consider deja mofturi. :))
Calin, noi cand am luat apartamentul ne-am imprumutat, caci nu aveam niciun leu (NIMIC) nici pt avans, nici pt acte, nici de posibile modernizari. Si am avut noroc de-un cunoscut care ne-a dat 5000 de euro pt avans si acte si alt cunoscut cu 3000 de euro pt amenajat relativ si mobilierul basic. Si am strans intr-un an de-am inapoiat datoriile, abia dupa acea au inceput investitiile in apartament: schimbat… cam tot. Si acum dupa 3 ani inca mai gasesc ceva de imbunatatit si santierit:) Noi ne-am luat apartament de 4 camere fix la acelasi pret ca unul de 3 camere, intr-o zona la periferie. Si suntem multumiti, avem toate magazinele importante (hypermarket si cash&carry) la 1 minut de mers cu masina si suntem la o aruncatura de bat de padure. Parc la 8 minute de mers pe jos, in apropiere avem zona rezidentiala. Probabil ca acum 3 ani eram mai inconstienti.
Cu bugetul lunar de cheltuieli: am buget desfasurat pe 3 luni in avans, cu o suma de aproximativ 1000-15000 ron pt diverse (unde intra mancarea/imbracaminte/incaltaminte). Si de principiu il respectam: doar sarbatorile si aniversarile ce ne destabilizeaza.
Delia, cumva o “nebunie” de genul acesta mi se pare mai acceptabila decat stabilirea unui buget si nerespectarea lui. Ati prins o oferta buna si in anumite cazuri trebuie actionat repede pentru a nu pierde o oportunitate. Plus, sunt convins ca nu v-ati aruncat chiar orbeste si stiati ca veti putea suporta toate cheltuielile extra ce vor urma – lucru pe care l-ati si facut! Asa eu zic ca e bine.
Buna Calin!
Si eu sunt de mult timp un mare fan al emisiunii House Hunters, dar am aflat recent ca lucrurile nu sunt chiar asa cum par.
Emisiunea de fapt se filmeaza dupa ce cuplul/persoana a cumparat/inchiriat deja casa. In scopul emisiunii, sunt filmati ca si cum ar viziona inca alte 2 case, case pe care nu neaparat le-au vizinat cand chiar si-au ales casa.
Ca sa intelegi mai bine, citeste acest articol:
http://hookedonhouses.net/2012/06/11/house-hunters-what-it-was-like-to-be-on-the-show/
Si apoi raspunsul producatorilor de aici: http://hookedonhouses.net/2012/06/15/hgtv-responds-to-the-house-hunters-scandal/
Nu scrie acolo si chestia asta, dar banuiala mea este ca nici bugetul spus de ei la inceputul emisiunii nu e neaparat cel real, si pentru a duce un pic telespectatorii in eroare ca ei sa nu poata ghici chiar din prima ce casa este cea castigatoare, e posibil de multe ori sa spuna ca au un buget mai mic decat cel pe care l-au avut in mod real cand au cautat casa.
Eu una ma uit in continuare la emisiune, chiar si dupa ce am aflat asta, asa ca sper ca ceea ce ti-am spus nu ti-a furat bucuria de a o viziona :)
Numai bine!
Salutare, Alexandra!
Stiam si eu ca emisiunea se filmeaza dupa ce cuplul si-a ales locuinta, dar asta nu ma deranjeaza deloc. Probabil ca si inainte de inchiriere au vizitat mai multe locatii… nu mi se pare ca asta schimba prea mult lucrurile.
Nici din privinta bugetului stabilit n-ar trebui sa o schimbe – ar putea spune orice buget, chiar si pe cel real – sigur se gasesc locuinte intre orice limite. Poate fi si o tactica, insa, cum zici tu.
Nu stiam de varianta internationala, am vazut doar emisiunea din US.