Eşti pregătit să supravieţuieşti în caz de urgenţă?

esti pregatit pentu dezastruLumea se află sub o constantă ameninţare: de la războaie şi atacuri nucleare, la epidemii de neoprit, până la tot felul de dezastre naturale mai mult sau mai puţin posibile. Totuşi, chiar şi o cădere însemnată de zăpadă sau o furtună groaznică te pot arunca într-o luptă pentru supravieţuire, chiar în România: amintiţi-vă de casele acelea îngropate sub zăpadă în urmă cu ceva ani, case la care nu se putea ajunge, la oameni care zile bune au fost nevoiţi să supravieţuiască doar cu ce aveau în casă, fără curent electric şi practic fără access la civilizaţie.

Tu eşti pregătit sa supravieţuieşti în caz de urgenţă? Cel mai probabil, nu.

Este cât se poate de clar că aceste scenarii apocaliptice sunt extrem de implauzibile şi că, cel mai probabil, nicio persoană care citeşte acest blog nu va fi vreodată pusă într-o astfel de situaţie extremă de survival. Dar dacă….?

Devin încet-încet un fan al conceptului de “prepper” apărut în America, unde nenumărate persoane, convinse că sfârşitul lumii vine într-un fel sau altul, investesc uneori chiar toate veniturile pentru a se pregăti pentru momentul zero în care societatea, aşa cum o ştim noi, va fi distrusă. Evident, este un lucru dus puţin la extrem şi probabil este doar o “nebunie” modernă a americanului plictisit, care le are pe toate, însă in unele cazuri, nu trebuie să ignorăm aceste nebunii. Oricând se poate întâmpla ceva neprevăzut, ceva ce ne va rupe de realitatea pe care o ştim şi trăim. Aşa că de ce să nu fim pregătiţi? Nu strică!

Atunci când vine vorba despre conceptul de a fi pregătit, câteva elemente sunt extrem de importante: mâncarea, apa, posibilitatea de a te apăra şi propria-ţi casă. Dintre acestea, cele mai mari planuri le putem face vizavi de mâncare şi apă. Apărarea clasică (înarmează-te pentru a te proteja) este destul de dificilă în România, dar reversul medaliei este că cel mai probabil, într-un scenariu apocaliptic, nici duşmanii tăi nu vor avea arme adevărate. Aşa că la apărare vorbim mai degrabă de grija personală: medicamente, pansamente etc.

Nimeni nu se va apuca să-şi facă acum stocuri de pastile si siropuri de tuse, de comprese şi bandaje şi alte cele, dar niciodată nu strică să îţi faci nişte provizii de mâncare: iar acesta mi se pare capitolul la care ar trebui toată lumea să lucreze şi dacă vor, să ducă toată treaba asta cu preppingul cât de departe vor.

Pentru a te considera pregătit pentru un scenariu apocaliptic, recomandarea generală este să ai suficientă mâncare pentru trei zile. Lucru nu foarte greu de realizat, chiar aici în România unde trăim mai toţi în apartamente micuţe şi banii sunt puţini. Insuficient, însă, dacă stăm să ne gândim că dacă ceva cu adevărat rău este să se întâmple, vom avea nevoie de mai mult. Mult mai mult.

Dar să începem cu recomandările pentru 3 zile pentru cei care vor să fie pregătiţi. În caz că o inundaţie blochează drumurile de acces, ca o zăpadă mare vă blochează în casă sau vă loveşte o gripă cruntă, de exemplu, şi nu mai puteţi ieşi din casă, proviziile pentru 3 zile sunt binevenite şi potenţial salvatoare. Partea bună este că, fiind vorba de o perioadă atât de scurtă, sunt uşor de făcut. Iată cam cum trebuie să arate lucrurile din punct de vedere al mâncării necesare:

Fasole, orez, paste: acestea sunt alimente care rezistă mult dacă sunt depozitate corespunzător, mult mai mult decât termenul de pe ambalaj. Nu este dificil să avem o rezervă de câte un kilogram din fiecare, iar această cantitate este suficientă, în caz de urgenţă, pentru o persoană timp de trei zile.
Conserve. De la conserve de peşte sau alte tipuri de carne, la mâncăruri gata preparate, supe şi ciorbe, compoturi şi dulceţuri, cam toate conservele au termet de valabilitate de până la caţiva ani, ocupă puţin spaţiu şi pot fi oricând folosite. Ideal ar fi ca mereu să aveţi în casă un minim de 10 cutii de conserve de diferite tipuri.
Făină şi mălai. În eventualitatea în care vom fi blocaţi în casă, va trebui să ne preparăm singuri pâinea (care poate fi uşor înlocuită de mămăligă). Minim un kg de făină sau mălai (sau ambele) sunt necesare pentru rezerva de trei zile.
Sare, zahăr şi ulei. Acestea sunt alimente pe care în general le avem in excess în casă, dar dacă vreţi să fiţi extrem de prevăzători, mereu veţi avea o sticlă de ulei de rezervă, precum şi câte un pachet de sare şi zahăr.
Produse congelate. Excluzând scenariile apocaliptice în care rămânem fără curent electric, restul urgenţelor pot fi foarte uşor depăşite cu un congelator plin. Carne, legume şi fructe, chiar mâncăruri gătite – acestea trebuie mereu să se găsească în congelator. Nu uitaţi să scrieţi pe recipientul în care depozitaţi produsele data la care le-aţi congelat şi să le verificaţi constant!

Ideea este, deci, să avem cât mai multe produse care au termen de valabilitate cât mai ridicat. În general, cam toate alimentele pot fi consumate chiar la luni de zile după expirarea termenului de valabilitate (vorbim de conserve şi alimente folosite ca materie primă, nu carne sau ouă, evident), unele chiar după câţiva ani, aşa că investiţia suplimentară nu este uriaşă. În plus, ideal ar fi ca aceste alimente pe care le aveţi puse deoparte pentru zile negre să fie alimente pe care le consumaţi în mod normal acasă: astfel, ele pot fi cu uşurinţă consumate spre finalul termenului de valabilitate şi înlocuite cu unele noi.

Aşa cum ziceam, este foarte puţin probabil să avem vreodată nevoie de a intra în survival mode în comfortul propriei locuinţe, dar nu strică niciodată să fii pregătit. La fel ca şi fondul de urgenţă: mai bine să fie acolo în caz că ceva merge prost, decât să fii luat pe nepregătite.