close
FeaturedFinante personale

De câți bani ai avea nevoie pe lună pentru a fi mulțumit?

cati bani iti trebuie pentru a fi multumit

Am vorbit pe Sanatos-voios în trecut despre câți bani i-ar trebui unei familii pentru un trai decent în România, dar astăzi m-am gândit să trec totul la o discuție ipotetică, citind articolul Iuliei despre suma necesară pentru un trai decent.

Ideea este că fiecare persoană înțelege diferit noțiunea de “trai decent” sau “trăit bine” sau chiar sărăcie. În funcție de educație, de stilul de viață, de necesități și dorințe, sumele pot varia enorm de la caz la caz.

Până și prețurile legate de locuință pot varia incredibil: o persoană care locuiește într-o garsonieră într-un micuț oraș de provincie va avea nevoie de mult mai puțini bani decât cineva care trăiește într-o vilă cu sașe camere în centrul Bucureștiului…

Așa că astăzi lăsăm la o parte traiul decent, lăsăm la o parte economiile, tăiatul din cheltuieli și ne facem de cap. Dacă ar fi posibil să alegeți, de câți bani ați avea nevoie lunar pentru a vă declara mulțumiți din punct de vedere financiar? Există o limită superioară? Cât să fie? 1,000, 5,000, 10,000 de Euro? Mai mult?

Marea majoritate a persoanelor din această lume pur și simplu nu își permit tot ceea ce își doresc – nici măcar tot ceea ce au nevoie. Noi, ca români, încă avem în sânge perioada grea comunistă și suntem cumva natural obișnuiți cu anumite lipsuri. Mama, de exemplu, vede ca acceptabilă și oarecum o realitate absolută lipsa unei surse de caldură în baie, nu i se pare anormal să nu meargă în fiecare an în vacanță sau să poarte aceeași pereche de cizme de vreo 10 ani încoace, deși și-au cam dat duhul de mult.

Un important motiv pentru lipsurile de mai sus este, evident, lipsa banilor. Este mai ieftin să nu mergi în vacanță, este mai ieftin să nu îți cumperi măcar la 2-3 ani o pereche nouă de încălțăminte. Dar asta nu este neapărat mai bine pentru tine, ca persoană.

Așa că, dacă ar fi ofertă specială și ai putea să-ți alegi venitul lunar, unde te-ai opri? Cât ar fi destul ca să fii mereu mulțumit? Te-ai opri la o sumă anume sau ai merge pe principiul “cine are mulți bani, vrea și mai mulți?”

Am auzit multe persoane spunând asta și pur și simplu nu cred că este adevărat. Pur și simplu cred că există noțiunea de “prea mulți bani” și că toți avem o limită superioară. Limită care este mai jos decât ne așteptăm acum când nu avem chiar toți banii pe care ni i-am dori.

În urmă cu aproape doi ani am avut norocul să câștig lunar niște sume foarte frumoase și începusem deja să visez la noua viață pe care mi-aș fi permis-o. Din păcate, totul a durat doar câteva luni și am fost nevoit să revin la modul de viață cu care mă obișnuisem.

Dar ce am făcut în acele luni în care am câștigat sume mari de bani? Mi-am cumpărat bijuterii, am ieșit în cele mai fițoase cluburi, am mâncat în cele mai scumpe restaurante? Nu, nu mi-am luat mașini, nu mi-am schimbat complet garderoba, nu am cheltuit bani aiurea, chiar dacă la anumite categorii am cheltuit ceva mai mult: pentru mâncare, în primul rând, fiindcă îmi permiteam mult mai multe produse organice decât înainte – iar orice are ștampila “bio” e obscen de scump; și pentru bebelușul nostru care abia ajunsese pe lume și pentru care am cheltuit probabil mai mult decât am fi făcut-o în mod normal.

Ce s-a întâmplat cu diferența? AM ECONOMISIT.

Într-adevăr, singura categorie care a înregistrat diferențe uriașe față de lunile trecute în bugetul nostru a fost “plicul” de economii. Pentru că, până la urmă, despre asta este vorba în viață: să te pregătești mereu pentru viitor. Să economisești, să pui deoparte. Pentru că poate, cândva, acei bani îți vor fi extrem de utili.

În momentul de față, eu știu care îmi este suma de bani pe care ar trebui să-i câștig lunar pentru a fi mulțumit. Nu, nu merg pe principiul “limita e cerul” deși, sincer să fiu, nu m-ar deranja ca acest principiu să fie adevărat. Merg pe ce am trăit, pe ce am văzut că se poate și merg pe ideea de moderație.

Când am câștigat mai mulți bani mi-am dat seama că, de fapt, pentru a-mi trăi decent viața, nu am nevoie de mult mai mult. Când am avut banii să-i cheltui pe prostii, mi-am dat seama că nu acesta este scopul pentru care fac acești bani. Banii aruncați aiurea nu sunt altceva decât bani de care te poți lipsi oricum.

Până și mâncarea “bună” – așa cum mulți o înțeleg greșit pe cea de la restaurante scumpe, de exemplu – nu este cu nimic mai bună decât cea pe care o mănânc eu zilnic. Cum zicea bunica mea când încă era în viață: “Orice farfurie plină e doar o burtă plină de c**at”.

Nu, nu sunt deloc mulțumit de cât câștig acum și consider că toată lumea are dreptul să fie nemulțumită. O nemulțumire constructivă, dacă pot spune așa, care doar să te împingă să vrei mai mult, să faci mai mult – pentru tine. Pentru că ai nevoie. Pentru că vrei să fii mulțumit. Pentru a te răsfăța puțin mai des, dar fără a exagera. Și pentru a vedea că, de fapt, ceea ce ai acum nu este departe de ceea ce ai, de fapt, nevoie.

Suntem mult mai norocoși decât ne credem și, în general, lăsăm prea mult iluziile, ideile în necunoștință de cauză (fiindcă îți garantez că greșești dacă zici că îți trebuie ție, ca persoană singură care trăiește în România 5,000 sau 10,000 de Euro ca să fii mulțumit) să ne întristeze. Ne supărăm prea tare pentru ceea ce nu avem în loc să ne bucurăm pentru ceea ce avem.

Deci tu de câți bani crezi ca ai nevoie pe lună pentru a fi mulțumit?

Tags : bani pentru un trai decentcati bani iti trebuie pentru a fi multumitde cati bani ai nevoietrai decenttrai decent in Romania

10 Comments

  1. Aici stii povestea mea: am avut o perioada peste medie si apoi veniturile s-au injumatatit si nevoile crescut. Ce am facut? M-am echilibrat (am remarcat ca de fapt nevoile bazice reprezinta abia 15-25% din totalul cheltuielilor, restul erau facturi si servicii ce le am sunt partial utile). Toate veniturile ocazionale suplimentare s-au dus in fond de economii. Da, din fondul de economii mi-am permis si cate o vacanta, dar si acoperit cate o luna financiar proasta.
    E f. simplu de a pune veniturile ocazionale deoparte. Am primit o prima salariala – hop deoparte. Am lucrat ceva in plus – hop deoparte. Am primit niste bani inapoi de la taxe ( buget neplanificat – si gras!!!! am de primit 2 mii ieuroi… ) – deci hop deoparte.

    Problema se pune cand veniturile cresc usurel, si ne intindem treptat cu facturile mai mult: o haina mai scumpa, o neglijenta mai mare la cantitatea de mancare, un tel. mai scump si abonament mai scump, maseuza saptamanal acasa si mers de 2 ori pe luna la coafor etc. etc si fiecare luata separat nu inseamna mult, dar cand adunam …

    1. Da, e adevarat, probabil ca la cresteri pe perioade mai lungi de timp incept si cheltuielile care se aduna treptat si pe care asa, luate una cate una, nu iti zic mare lucru.

      1. eu iti zic asta din experienta mea. Nu cred ca e o teorie. Am trait si cu salariul minim pe economie, am trait si cu salariu peste medie pe economie.

        O observatie insa la mine este ca totalul facturilor optionale este mai mare decat totalul cheltuielilor vitale. Deci oricand pot taia din cele optionale, daca vreau si daca am ceva mai important.

  2. 2000 euro/luna. Ca sa traiesc eu si sotia mea, fara griji.
    Altfel, problema banilor nu va inceta sa ramana o problema, mereu. Odata cu bani mai multi creste si standardul de viata, cheltui mai mult si ai nevoie, din nou, de mai multi bani…

  3. voi vorbiți de mii de euro dar eu trăiesc modest cu 1300 lei pe lună ,vedeți persoane care au niște burți că abia le duce ,probabil că au salari- le de care vorbiți.

      1. Calin, obezitatea e boala lipsei educatiei sau a abuzului de mancare/bautura, si astea implica bani. Ce e ieftin in America: distractia numita iesit la Mac Donalts, dar si asta e mai scump decat daca ar gati acasa (da, romania are 30% din populatie ce nici acolo nu ies).

        Am discutat zilele trecute cu o amica in somaj. Adica are ….putin peste 500 pe luna. Si-a bugetat asa: cu 50-60 lei pe sapt. se poate construi un meniu fara sa se ajunga la obezitate:
        – supa de curcan (1kg spate/oase cumparate de la magazinele Penes curcanul e 4.5 lei)
        – cu 2 lei si-a facut paine pt o sapt.
        – 3 lei cumparat 1l de lapte de la producator si facut 5 portii de iaurt pt micul dejun
        – 2-3 lei oua pt celelalte mic dejunuri /eventual adaugat la salata la pranz
        -3-5 lei o mancare de fasole/dovlecei/conopida etc.
        – salate de sezon 7-10 lei (varza, conopida, morcovi, telina, ardei, etc)
        – orez cu legume (iese sub 3-5 lei)

        Pus pe iarna: -sunt 3lei vinetele in bucuresti(a zis ca au u fost si mai ieftine), cu 20 lei si-apus legume pe iarna pt ciorbe -20 de pungulite (ardei, telina, dovlecei), cu 20 lei cateva kg de legume pt muraturi; soacra a mai pus si compoturi cu 50 lei are 60 de borcane, compot cu minim de zahar; magiunul de prune iar fara zahar etc.
        Plateste curent electric si internetul ia de la o vecina. Mobil e pe cartela. Plateste intretinerea la minim. Si-a pus si bani pt la iarna cand ii va veni caldura.
        Iese sa faca gimastica in parc – sunt locuri amenajate.
        Merge pe jos la interviuri, merge la biblioteca.

        Fa un recalcul tinand cont de astea si vezi ca se poate trai, bine, si sanatos.

        1. Nu am zis ca cei care au venituri reduse sufera automat de obezitate: orice persoana care vrea sa faca asta, cu putina educatie si planificare atenta, poate avea un meniu cat mai sanatos posibil.

          Americanii au o alta cultura, la ei iesitul la McDonald’s sau mancatul in oras sunt lucruri normale, nu distractii. Ei nu mai gatesc acasa, tot ce gatesc prepara din semipreparate (daca te uiti la cateva retete de-ale lor, te apuca plansul: amesteci un borcan de ceva cu o cutie de altceva, presari un praf dintr-o cutie si pui un cartof si dati la cuptor). Semipreparatele si mancarea gen junk food este mai ieftina decat mancarea sanatoasa – plus ca este, in general, mai buna datorita excesului de grasimi, sare si zahar.

          Obezitatea este considerata o boala a saracilor – nu este o parere a mea. Ca pot fi oameni cu venituri modeste care sunt slabi si mananca pe cat de sanatos posibil, cu siguarnta. Asa, cu aceeasi siguranta, pot fi si multi oameni cu venituri substantiale care pot fi grasi. Insa statistic, procentual, cei mai multi obezi sunt in randul oamenilor saraci. Ca e si lipsa unei educatii aici, ca e vorba si de comoditate… astea sunt detalii.

          1. Nu am trait in america, nu stiu direct, abia la anul voi planui vacanta in america. Eu ma bazam insa pe ce povestesc prieteni plecati acolo, ce spuneau ca s-au ingrasat cat au stat pe la mac donaltz, si apoi s=au apucat de gatit/gratarit.

            Dar lipsa educatiei e si ea o saracie, . Oamenii saraci nu ajung la universitate (toate sunt private si se platesc scump in america). Eu stau pe un blog american, de mama casnica cu 5 copii, cu venit anual de 40 mii dolari brut (sotul e profesor), nu isi permit gradinita si scoala (costurile…) si nu sunt grasi – dar si gatesc de la zero si produse locale si ce mai culeg (si au pasari si o mica gradina), fac detergenti, nu au tv, nu au pempersi.
            Asa am inteles ca in Romania 30% din oameni sunt si mai saraci decat acestia. Saracie lucie, ce multi americani nu o stiu, doar aia de pe strazi …. asa ca saracia e relativa. Necesarul alimentar e relativ.

Leave a Response