Alaptatul in public: ceva natural sau o prostie?

| |

Astazi inauguram o noua categorie aici pe Sanatos Voios – Familie – impreuna cu un nou autor al blogului: sotia mea, Alina.

Vom incepe cu un subiect destul de delicat, alaptatul in public. Alina considera ca mamicilor nu trebuie sa le fie teama sa alapteze in public, si vom vedea de ce!

“Nu ma voi cenzura doar ca sa-ti alin tie ignoranta!” – Jon Stewart

De ce sa alaptam in public?

alaptatul in public

Pentru ca aceasta activitate, desi perfect naturala, este considerata anormala pentru ca nu este vazuta indeajuns de des ca sa fie considerata ceva obisnuit, ca mancatul in oras, sau o shaorma pe drum.

Cu cat vom fi mai publice, cu atat lumea va fi mai deschisa. Nu cred ca sunt singura care nu-si mananca masa de pranz in toaleta publica, sau acoperita cu o patura ca lumea sa nu ma vada cum beau apa.

De obicei am companie si chiar pot sa port un dialog intr-o incapere luminata.

[quads id=3]

Alaptatul in toaleta publica este neigienic, stresant, incomod, si da dovada chiar de lipsa de respect. Alaptatul acoperit este periculos la varste fragede, si ilogic.

Daca te deranjeaza o anumita imagine, nu te uiti! Simplu, nu? Ne e mai usor sa evitam privirile cersetorilor de pe strada, decat sa ignoram o mama care-si hraneste copilul?

Un sofer de autobuz care a primit o reclamatie din partea unui pasager deranjat de o mama care alapta, spunea ca “Decat un bebelus care urla de foame si deranjeaza un autobuz intreg, prefer un bebelus hranit!”, asa ca a sfatuit pasagerul sa coboare sau sa ia loc, deoarece ii era distrasa atentia si risca siguranta celorlalti pasageri.

Nu intru in polemici despre motivele pentru care mama a indraznit sa iasa afara din casa, luand cu ea un bebelus care nu o slabeste din ochi si care uneori mananca si la distanta de o ora, pentru ca nu incerc sa vin cu scuze pentru care mama a ajuns in situatia de a-si alapta copilul.

Incerc sa va arat ca buba sunt cei care nu considera acest act natural si de supravietuire a speciei umane, pana la urma.

[quads id=4]

Persoanele deranjate sunt putine, si existenta lor nu depinde de educatie, ci de niste conexiuni diferite in creier, care ii fac sa se simta atrasi de imaginea unei mame care alapteaza, sau de probleme personale, psihologice, care ii fac sa se simta frustrati, dezgustati sau nervosi.

NU e problema noastra! NU ar trebui sa ne tinem sanii departe de bebelusul infometat, asa cum nu ne inchidem copiii in casa de frica pedofililor, a rapitorilor sau a cainilor vagabonzi care i-ar putea ataca.

Cu cat e lumea mai obisnuita cu imaginea unei mame care alapteaza, cu atat vom avea copii mai sanatosi cu o viata mai buna.

Succesul in alaptare depinde de hranirea bebelusului oricand are nevoie, iar mamicile active tind sa fie din start in dezavantaj inlocuind unele mese cu lapte praf doar pentru ca nu gasesc un loc retras, sau sunt privite dispretuitor.

Atitudinea mamicilor trebuie sa se schimbe, inainte sa schimbam atitudinea trecatorilor. Mamicile trebuie sa isi ia inima in dinti si sa arate lumii intregi ca pentru asta sunt facuti sanii.

[quads id=5]

Daca ar fi doar niste obiecte sexuale care au crescut de-a lungul timpului datorita nevoii de erotism, garantez ca animalele nu ar avea aceste accesorii, incomode, daca stam bine sa ne gandim.

Daca supravietuirea regnului animal nu ar depinde de alaptarea puilor, ci doar de satisfacerea partenerilor, probabil ca aceste parti ale corpului ar fi fost eradicate din ADN-ul lor de-a lungul timpului.

Acestea fiind zise, chiar trebuie sa luam in considerare faptul ca noi, ca mame, avem o singura datorie fata de bebelusul nostru: sa ii intrunim nevoile.

Nu putem sa ne inchidem in casa sau sa substituim ceva atat de vital in dezvoltarea lui cu un produs dezvoltat in laborator, ci trebuie sa ne asiguram ca suntem acolo cand are nevoie de noi. Oricand, oricum si, mai ales, ORIUNDE!

Previous

Cat costa un advertorial in Romania?

Cum sa economisesti cu adevarat bani de Black Friday

Next

2 thoughts on “Alaptatul in public: ceva natural sau o prostie?”

  1. Eu nu m-as dezbraca in public (am ideile mele preconcepute, tin), dar cand a fost nevoie, am gasit o banca ferita si am alaptat.

    Din pacate si datorita media, omul vede in sani doar niste simboluri sexuale, iar alaptatul a devenit deformat. Probabil acei oameni nu au fost alaptati…asa ca mi-e mila de ei.

    Reply
    • Nu am spus nici eu ca trebuie sa ne dezbracam, eu folosesc doua tricouri, sau o bustiera si un tricou cu gat larg, fac un fel de fanta intre cele doua, nu raman cu burta goala, nu se vede nici macar decolteul, si-mi fac cumparaturile in tihna. Iarna am avut o esarfa mare, iar bebe a fost in port-bebe, nici sotul nu era prea sigur de ce fac, pentru ca nu atrageam atentia. Nu m-am ascuns, nu m-am acoperit cu un cort, pentru ca asa, am observat eu, atragi mai usor atentia privirilor iritate. Mamicile stiau, mamicile intelegeau, dar nu toate. Iar barbatii? Ii durea in cot. Femeile sunt mai aprige in a critica alaptatul in public decat barbatii, nu stiu de ce, dar barbatii inteleg ca bebelusii trebuie hraniti, punct.

      Reply

Leave a Comment